Thierry Sandre
| Thierry Sandre | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Jean-Joseph Auguste Moulié  |
| Născut | [2] Bayonne, Aquitaine, Franța |
| Decedat | (60 de ani)[2][3][4] Bouchemaine, Pays de la Loire, Franța |
| Cetățenie |  Franța |
| Ocupație | scriitor poet |
| Limbi vorbite | limba franceză[5] |
| Pseudonim | Thierry Sandre, Jean Dumoulin[1], Charles Moulié |
| Limbi | limba franceză |
| Opere semnificative | Le Chèvrefeuille, le Purgatoire, le Chapitre XIII[*][[Le Chèvrefeuille, le Purgatoire, le Chapitre XIII |]] |
| Note | |
| Premii | Premiul Goncourt |
Modifică date / text  | |
Thierry Sandre (n. , Bayonne, Aquitaine, Franța – d. , Bouchemaine, Pays de la Loire, Franța) a fost un scriitor francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1924 pentru Le Chèvrefeuille.
Thierry Sandre a fost un specialist în literatura franceză din secolul al XVI-lea, cunoscut și sub pseudonimul Jean Dumoulin.[6] El a fost, de asemenea, traducător sau a adaptat lucrări din limbile greacă, latină sau arabă. A fost secretarul lui Pierre Louÿs înainte de Primul Război Mondial. A petrecut o mare parte din război în captivitate în Germania. În 1919, a fost membru fondator al Asociației Scriitorilor de Război.[7] Din octombrie 1921, a participat activ[8] la publicarea unei antologii a scriitorilor de război morți în cinci volume.[9] În 1936, a devenit membru al Ordinului al III-lea al Sfântului Dominic, dominicanii de la Paris. A reintrat în armată în 1940 și a fost din nou luat prizonier, dar eliberat în 1941.
A devenit un adept al Ordinului Nou (anii 1940) și, din cauza celor două cărți pe care le-a publicat în 1942 și 1943 a fost inclus pe lista scriitorilor interziși după război.[10] A reușit să se reabiliteze și a publicat mai multe cărți.
Opera
- Les mignardises (1909) cu pseudonimul Charles Moulié
- En sourdine (1910) cu pseudonimul Charles Moulié
- Le Tombeau de Renée Vivien (1910)
- Les poésies de Makoko Kangourou (1910) (Cu Marcel Ormoy)
- Le pourpre et le crêpe (1917) cu pseudonimul Jean Dumoulin
- Le Fer et la flamme (1919)
- Apologie pour les nouveaux riches' (1920)
- Fleurs du désert (1921)
- Apologie pour les nouveaux riches (1921)
- Les Épigrammes de Rufin (1922)
- Le livre des baiser's (1922)
- Sulpicia, Tablettes d'une amoureuse (1922)
- Joachim du Bellay, les amours de Faustine (1923)
- Mienne E. Malfère, 1923
- Le Chèvrefeuille (1924) (Premiul Goncourt 1924)
- Panouille Gallimard, 1926
- Mousseline J. Ferenczi, 1926
- Le chapitre treize d’Athénée (1924)
- La touchante aventure de Héro et Léandre (1924)
- L'Histoire merveilleuse de Robert le Diable (1925)
- Ruffi, les épigrammes d'amour (1925)
- Le Purgatoire E. Malfer̀e, 1924
- Cocagne Librairie de France, (1926 et 1927)
- Le visage de la France : Gascogne, Guyenne, Côte d’Argent, Pyrénées, Béarn, Côte Basque (1927) (cu Pierre Benoit).
- Les Yeux fermés (1928)
- Monsieur Jules (1932)
- Le corsaire Pellot qui courut pour le roi, pour la république et pour l'empereur et qui était Basque (1932)
- Le chèvrefeuille, Gallimard, 1924
- Monsieur Jules: roman A. Michel, 1932
- La chartreuse de Bosserville (1941)
- Crux, récit scénique de la Passion (1941)
- I.N.R.I., la vie de Notre Seigneur Jésus Christ (1942)
- Calendrier du désastre d'après les documents allemands (1942)
- Lettre sans humour à sa Majesté la reine d'Angleterre (1943)
- Les Amours de Faustine; Posies Latines Traduites Pour La Premiere Fois Et Publies. BiblioBazaar, LLC. . ISBN 978-1-115-04551-3.
Referințe
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Thierry Sandre, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în
- ^ a b Thierry Sandre, Czech National Authority Database
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Jean-Claude Polet, Patrimoine littéraire européen: Index général, De Boeck Université, 2000, p.495.
- ^ Nicolas Beaupré, Écrire en guerre, écrire la guerre. France, Allemagne 1914, 1920, Paris, 2006, p.239.
- ^ Nicolas Beaupré, op. cit., p.246.
- ^ Pierre Henri Simon, Histoire de la littérature française au XXe siècle: 1900-1950, A. Colin, 1963, p.111.
- ^ Pierre Assouline, L'épuration des intellectuels, Complexe, 1996, p.161.
