Paul Anspach

Paul Anspach
Informații personale
Născut(ă)1 aprilie 1882(1882-04-01)
Burcht (acum Zwijndrecht), Belgia
Decedat(ă) (99 de ani)
Bruxelles
Înălțime1.80 m
Greutate73 kg
Țară Belgia
Armăspadă, floretă, sabie
Modifică text Consultați documentația formatului

Paul Anspach (n. , Stad Brussel, Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia – d. , Vorst, Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia) a fost un scrimer belgian care a practicat cele trei arme: spadă, floretă și sabie.

S-a născut într-o familie de avocați și politicieni. A fost el însuși doctor în drept, înscris în baroul din Bruxelles. De-a lungul carierei sale sportive, a cucerit cinci medalii olimpice la spadă, inclusiv două de aur, la patru ediții consecutive ale Jocurilor: Stockholm 1912, Anvers 1920, Paris 1924 și Londra 1908.

A contribuit la înființarea Federației Internaționale de Scrimă (FIE) în anul 1913. A fost președintele acestei organizații din 1933 până în 1948. În anul 1946 a primit primul trofeu „Challenge Chevalier Feyerick” acordat de FIE pentru „modul curajos și sportiv în care, în timpul războiului, a apărat interesele și prestigiul Federației, în ciuda pericolului”. În anul 1951 a primit și primul trofeu „Taher Pacha” acordat de Comitetul Olimpic Internațional. Pentru realizările sale a fost inclus în „Hall of Fame-ul” scrimei de FIE în anul 2013.

Referințe

  • Ottogalli, Cécile; Six, Gérard; Terret, Thierry (). L'Histoire de l'escrime. 1913–2013, un siècle de Fédération internationale d'escrime (în franceză). Biarritz: Atlantica. p. 60. ISBN 978-2-7588-0485-7. 

Note

  1. ^ a b Paul Anspach, Roglo 

Legături externe

Materiale media legate de Paul Anspach la Wikimedia Commons

  • en Paul Anspach la Olympedia.org Modificați la Wikidata
  • en „Hall of Fame-ul” scrimei Arhivat în , la Wayback Machine. la Federația Internațională de Scrimă


v  d  m
Campioni olimpici la spadă

1900: Ramón Fonst | 1904: Ramón Fonst | 1908: Gaston Alibert | 1912: Paul Anspach | 1920: Armand Massard | 1924: Charles Delporte | 1928: Lucien Gaudin | 1932: Giancarlo Cornaggia-Medici | 1936: Franco Riccardi | 1948: Luigi Cantone | 1952: Edoardo Mangiarotti | 1956: Carlo Pavesi | 1960: Giuseppe Delfino | 1964: Grigory Kriss | 1968: Győző Kulcsár | 1972: Csaba Fenyvesi | 1976: Alexander Pusch | 1980: Johan Harmenberg | 1984: Philippe Boisse | 1988: Arnd Schmitt | 1992: Éric Srecki | 1996: Aleksandr Beketov | 2000: Pavel Kolobkov | 2004: Marcel Fischer | 2008: Matteo Tagliariol | 2012: Rubén Limardo | 2016: Park Sang-young

Medaliați olimpici