Pasul Merișor
| Pasul Merișor | |
 Pasul Merișor pe Harta Iosefină a Transilvaniei | |
| Altitudine | 759 m |
|---|---|
| Munți | Munții Retezat Munții Șureanu |
| Coordonate | 45°27′27″N 23°15′24″E / 45.4575414°N 23.2565754°E ({{PAGENAME}}) |
| Țară |  România |
| Văi | Râul Crivadia, Depresiunea Hațeg (nord-vest) Râul Bănița, Depresiunea Petroșani (sud-est) |
| Ascensiune începând din | Satul Merișor, Comuna Bănița, județul Hunedoara (vest) Satul Bănița, Comuna Bănița, județul Hunedoara (sud est) |
| Drum de acces |  E79  DN66 |
| Perioadă de închidere | Deschis iarna |
  Pasul Merișor (România) | |
Modifică date / text  | |
Pasul Merișor (întâlnit uneori și sub denumirea de Pasul Merișorului)[1][2] sau Pasul Bănița este o trecătoare situată în Carpații Meridionali la altitudinea de 759 m,[3] ce face legătura între depresiunile Hațeg și Petroșani.[2][4] Este traversat de DN66[3] și este situat pe teritoriul comunei Bănița.[5] Prin intermediul unor tunele, pasul este traversat și de calea ferată[2] dintre Hațeg și Petroșani.[3]
Date geografice
Trecătoarea este situată între marginea de nord-est a Munților Retezat și cea de sud-ves a Munșilor Șureanu[6] pe cumpăna apelor dintre bazinele Jiului și Streiului,[7] respectiv între văile Crivadiei – care coboară la nord-vest spre Depresiunea Hațeg și cea a Băniței, care coboară la sud-est spre Depresiunea Petroșani.[3] În sens transversal, reprezintă înșeuarea nordică a sectorului de cale de comunicație care străbate Carpații Meridionali prin Pasul Lainici.[8]
Pasul este localizat între vârfurile Piatra Tătarului (aflat la sud vest) și Piatra Jiodii (1075 m) și Vârful Dealului (842 m) situate la nord-est, respectiv între localitățile Merișor (aflat la vest) și Satul Bănița (aflat la sud est),[3] din Comuna Bănița, județul Hunedoara.[5]
Trecătoarea se găsește în raport funcțional de vecinătate, cu următoarele pasuri:
- Groapa Seacă – spre est-sud-est[9]
- Lainici – spre sud[9]
- Jiu-Cerna – spre sud-vest[10]
- Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei – spre vest-nord-vest[11]
Elemente de geologie
Aspectul trecătorii, formată în sedimente pliocene, este de chei,[2] mecanismul formării sale fiind reprezentat de cel de captare.[12] Astfel, Pasul Merișor reprezintă un vechi loc de drenaj al Jiului și al Depresiunii Petroșani spre depresiunea Hațeg, din miocen-pliocen. Mai târziu în romanianul superior, ca urmare a coborârilor din zona Târgu Jiu și a înălțării depresiunilor Petroșani și Hațeg, a avut loc un proces de captare. În acest sens, aluviunile existente în trecătoare sunt de origine străină și foarte remaniate. Ele provin din Munții Vâlcan și Parâng, se află într-un evident contrast cu rocile din ținutul înconjurător[13] (având un alt faces), iar existența lor reprezintă un argument pentru existența anterioară a unui curs[14] pliocen[13] al Jiului de la sud spre nord, procesul de captare și de formarea al defileului având loc ulterior.[14]
Repere istorice
Datorită faptului că prin intermediul traseului care trece prin Pasului Merișor este asigurată una din rarele legături dintre Transilvania și Oltenia, acesta are o valoare strategică.[15] Astfel pe Dealul Bolii (numit și Piatra Cetății), care domină trecătoarea, se află urmele cetății dacice de la Bănița,[16] construită pentru a supraveghea accesul atât prin acest pas cât și prin Pasul Vâlcan. În acest context, Pasul Merișor s-a aflat pe unul dintre traseele pe care au înaintat trupele romane în cel de-Al Doilea Război Daco-Roman (105-106), venind dinspre Defileul Jiului și Depresiunea Petroșani.[15]
De asemenea, în Primul și Al Doilea Război Mondial, trecătoarea a fost parte din teatrul unor operațiuni militare importante .[15]
Vezi și articolul: Lupta din pasul Merișor (1916)Vezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].În luna octombrie 2018 a fost inaugurat în pas un monument, ridicat în amintirea luptelor duse acolo de către soldații români în timpul Primului Război Mondial.[17]
Repere turistice
Este învecinat cu următoarele obiective turistice:
|
Referințe
- ^ Harta iozefină a Marelui Principat al Transilvaniei, 1769-1773
- ^ a b c d Corvin Papiu, Victor; Geologie și drumeție – Trase în Carpații Românești; Ed. Științifică și Enciclopedică; 1963; p. 173
- ^ a b c d e Trufaș, Valer & Trufaș, Constanța; Munți Șureanu – Harta Turistică; accesat la 14 ianuarie 2020
- ^ Primăria Municipiului Vulcan; Anexa la PH NR. 7/2018: Planul de analiză și acoperire a riscurilor Arhivat în , la Wayback Machine.; 2018; p. 17; accesat la 14 ianuarie 2020
- ^ a b c d S.C. Transilvania Interpress S.R.L.; Harta Comunei Bănița; Portalul Primăriei Comunei Bănița, banita.ro; accesat la 14 ianuarie 2020
- ^ Ghinea, Dan; Enciclopedia geografică a României; Ed. Enciclopedică; București; 2002; p. 623
- ^ a b c Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Petroșani; Cheile Băniței; cniptpetrosani.ro; accesat la 14 ianuarie 2020
- ^ Geomorfologia României..., Posea, 2005, p. 90
- ^ a b România – atlas rutier, ***, 2008, Planșa 57
- ^ Popescu, Nae; Munții Vâlcan (Hartă turistică); 1979
- ^ România – atlas rutier, ***, 2008, Planșa 57
- ^ Geomorfologia României..., Posea, 2005, p. 88
- ^ a b Geomorfologia României..., Posea, 2005, p. 251
- ^ a b Geomorfologia României..., Posea, 2005, p. 252
- ^ a b c Asociația Județeană a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere „Sarmizegetusa” Județul Hunedoara; Sub faldurile tricolore; Ed. Cetate-Deva; Deva; 2010; ISBN 978-973-1855-88-2; Cap. Județul Hunedoara. Repere militare accesat la 14 ianuarie 2020
- ^ Asociația Română pentru Evaluare și Strategie Cluj-Napoca; Bănița, izolată și uitată; Sinteza : Revistă de cultură și gândire strategică, Nr. 47/2017 Decembrie 2017-Ianuarie 2018; accesat la 14 ianuarie 2020
- ^ Bran, Corneliu; Bănița / Dezvelirea monumentului din Pasul Merișor; Ziarul Văii Jiului, 29 octombrie 2018; accesat la 15 ianuarie 2020
- ^ Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Ciclovina; cimec.ro; accesat la 14 ianuarie 2020
- ^ Cheile Crivadiei in Romania; protectedplanet.net; accest la 14 ianuarie 2020
Bibliografie
- Posea, Grigore; Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Ediția a II-a; Editura Fundației România de Mâine; București; 2005; ISBN 973-725-213-6
- ***; România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
| ||||||||||||||||||||
