Panaite Donici[A] (n. 1825, Sat Porcești (actual comuna Moldoveni, județul Neamț), județul Roman – d. 31 mai 1905, Roman) a fost un inginer, politician și ministru român.
Biografie
Anii timpurii
A fost fiul lui Miron Donici și al Paraschivei, sora marelui postelnic Dimitrie Drăghici (1780-1864)[1]. A urmat Academia Mihăileană[1][2][3] la Iași și a studiat la Facultatea Tehnică de la Paris[4]. În 1849, el și George Radu Melidon erau primii studenți romașcani la Paris[1]. După terminarea studiilor în Franța, s-a numărat printre primii ingineri români, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în domeniul construcțiilor[4].
Carieră
Panaite Donici a deținut de-a lungul vieții funcțiile de Inspector general al Lucrărilor Publice în Moldova (1857-1859)[1], ministru al Lucrărilor Publice în Moldova (aprilie 1859 - mai 1860), căpitan și comandant al Batalionului de geniu din Moldova (septembrie 1859 - decembrie 1860), căpitan și maior-comandant al Batalionului de geniu din Muntenia (decembrie 1860 - aprilie 1862) și ministru al Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor Publice (noiembrie 1867 - februarie 1868).
Realizări
Este întemeietor al Școlii Naționale de Poduri și Șosele din București (1864)[1], autor a primei Legi a drumurilor din România [1]. Este considerat „organizatorul trupelor de geniu” din România[5]. Ca inginer în diverse departamente ale Moldovei, s-a ocupat de modernizarea unor obiective de interes național (poduri, depozite, edificii publice)[4]. Sub administrarea lui s-au construit podurile de la Giurgeni și Horia, lângă Roman.[3][6] În 22 ianuarie 1869, împreună cu Leon Eraclide (ambii fiind deputați în Camera Legiuitoare), au votat înființarea Gimnaziului „Roman Vodă”, la propunerea lui Costin Brăescu, care va fi deschis la 30 septembrie1872.[7]
Scrieri
Calendarul Bisericii din răsărit în stil vechi și stil nou, Craiova, 1898[2][3]
Cuvântul defunctului Panaite Donici la sfințirea bisericii făcute de el în Comuna Elisabeta, județul Roman, 1905[2][3]
Résumé du Calendrier de l'église d'Orient en Viene et en nouveau style, Imprimeria Națională, Iași, 1899[3]
Etude sur la concordance des épactes avec le ciel, Imprimeria Națională, Iași, 1900[3].
Note
A În alte lucrări numele este Panait Donici[1][2][3][4].
Referințe
^ abcdefgTihon, Neculai,2012, p. 65
^ abcdTomșa, 2014, p. 111
^ abcdefgPrangati, 1999, p. 76
^ abcdPrangati, 2004, p. 143
^„„MR. PANAIT DONICI" - ampt.ro”. Arhivat din original la . Accesat în .
România 
Placa comemorativă de la biserica Sf. Dumitru din localitatea Valea Ursului, Neamț, în curtea căreia se află mormântul lui Panait Donici
Mormântul lui Panait Donici, în localitatea Valea Ursului
