Mănăstirea Sucevița

Mănăstirea Sucevița
Informații generale
ConfesiuneBiserica Ortodoxă  Modificați la Wikidata
HramÎnvierea Domnului  Modificați la Wikidata
Jurisdicție religioasăArhiepiscopia Sucevei și Rădăuților  Modificați la Wikidata
Tipmaici
Țara România Modificați la Wikidata
LocalitateSucevița, Sucevița Modificați la Wikidata
județSuceava
Coordonate47°46′41″N 25°42′40″E ({{PAGENAME}}) / 47.7781°N 25.7112°E
Date despre construcție
Stil arhitectonicArhitectură bizantină  Modificați la Wikidata
CtitorMitropolitul Gheorghe Movilă
Istoric
Data începerii  Modificați la Wikidata
Localizare
Prezență online
https://manastirea-sucevita.ro
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mănăstirea Sucevița este o mănăstire ortodoxă din România, construită între anii 1583-1586 și situată în satul Sucevița din comuna omonină (județul Suceava), la o distanță de 18 km de municipiul Rădăuți.

Mănăstirea Sucevița a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05651 și fiind formată din 5 obiective:[1][2]

  • Biserica „Învierea Domnului” - datând din 1583-1586 și având codul SV-II-m-A-05651.01;
  • Chilii - datând din secolul al XVI-lea și având codul SV-II-m-A-05651.02;
  • Paraclis - datând din 1583-1586 și având codul SV-II-m-A-05651.03;
  • Turnuri de nord-est și nord-vest - datând din secolele XVI-XVII și având codul SV-II-m-A-05651.04 și
  • Zid de incintă - datând din secolele XVI-XVII și având codul SV-II-m-A-05651.05.

În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Învierea Domnului” din cadrul Mănăstirii Sucevița, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Humor și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.[3]

Istoric

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Tradiția așază pe valea râului Sucevița, între dealuri, o biserică din lemn și o schivnicie de pe la începutul veacului al XVI-lea.

Legenda spune că, mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror păcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea voievodului Petru Șchiopul.

Monumentul este în realitate ctitoria comună a familiilor Movileștilor (mari boieri, cărturari și chiar domnitori ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul închis. Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență "muntenești", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale vechii case domnești și beciuri.

Ieremia Movilă - tablou votiv

Arhitectură

Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova. Pictura murală interioară și exterioară este de o mare valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică din Vechiul și Noul Testament.

Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în siturile protejate care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.[4][5]

Fotogalerie

  • Vedere aeriană
    Vedere aeriană
  • Mănăstirea Sucevița
    Mănăstirea Sucevița
  • Mănăstirea Sucevița
    Mănăstirea Sucevița
  • Turnul de la intrare
    Turnul de la intrare
  • Turn lateral
    Turn lateral
  • Altarul bisericii - exterior
    Altarul bisericii - exterior
  • Pictura exterioară
    Pictura exterioară
  • Pictura exterioară: Arborele lui Ieseu
    Pictura exterioară: Arborele lui Ieseu
  • Pictura exterioară - „Scara raiului”
    Pictura exterioară - „Scara raiului”
  • Pictura exterioară - „Geneza”
    Pictura exterioară - „Geneza”
  • Crucea din curtea mănăstirii
    Crucea din curtea mănăstirii
  • Mănăstirea Sucevița
    Mănăstirea Sucevița
  • Filosofii greci
  • Filosofii greci
  • Regele David și îngerul la patul muribundului
    Regele David și îngerul la patul muribundului
  • Sfânta Treime pictată pe un portal gotic
    Sfânta Treime pictată pe un portal gotic

Note

  1. ^ Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015
  2. ^ Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România, accesat 10 octombrie 2012
  3. ^ Patrimoniul UNESCO
  4. ^ fr UNESCO - Service de presse - Église de la Réssurection du monastère de Sucevita (extension des "Églises de Moldavie") - Roumanie, accesat 12 aprilie 2012
  5. ^ Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița, pe Lista Patrimoniului Mondial, 2 august 2010, Jurnalul Național, accesat la 6 iunie 2013

Lectură suplimentară

  • Mănăstirea Sucevița, Mitropolia Moldovei și Sucevei, Editura Mitropolia Moldovei și Sucevei, 1971

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mănăstirea Sucevița
  • Mănăstirea Sucevița
  • Despre Mănăstirea Sucevița la enciclopedia OrthodoxWiki
  • Tur virtual 360o Mănăstirea Sucevița - format din 3 panorame virtuale
  • Mănăstirea Sucevița pe DescoperaRomania.eu Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Mănăstirea Sucevița (pe TravelWorld.ro)
  • [1]
  • Informații detaliate
  • Mănăstirea Sucevița Arhivat în , la Wayback Machine., GuraHumorului.info
  • Mănăstirea Sucevița pe www.monumenteromania.ro
  • Manastirea Sucevita, 13 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
  • Manastirea Sucevita, 15 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
  • Manastirea Sucevita, o lectie deschisa de istorie si religie, 8 mai 2000, Evenimentul zilei
  • Hram de Paști la Mănăstirea Sucevița, 3 aprilie 2010, Cristinel C. Popa, Jurnalul Național
  • Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița, inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Galerie foto cu toate siturile acceptate, 2 august 2010, Gândul
  • Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița, pe Lista Patrimoniului Mondial, 2 august 2010, Evenimentul zilei
  • Mănăstirea Sucevița în perioada interbelică Arhivat în , la Wayback Machine., 22 iulie 2011, Ziarul Lumina
  • Mănăstirea Sucevița în primul deceniu comunist Arhivat în , la Wayback Machine., 7 decembrie 2012, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
  • Sucevița este unica mănăstire din Bucovina care deține „testamentul artei moldovenești“ Arhivat în , la Wayback Machine., 17 octombrie 2009, Raluca Brodner, Ziarul Lumina
  • Intelepciunea lui Dumnezeu pictata la Manastirea Sucevita, 22 octombrie 2009, George Palade, CrestinOrtodox.ro
  • La Sucevita, unde ingerii ies la lumina Arhivat în , la Wayback Machine., 24 septembrie 2005, Adrian Bucurescu, România liberă

Imagini

  • Poze
  • Galerie Foto - Mănăstirea Sucevița
  • Foto Manastirea Sucevita Arhivat în , la Wayback Machine.

Video

  • Video Manastirea Sucevita

Vezi și

47.77815546861125.7112264633337Coordonate: 47° 46′ 41″ N, 25° 42′ 40″ E

Control de autoritate
  1. ^ „Sucevița: Mănăstirea Sucevița”, archive.ph,   |access-date= necesită |url= (ajutor)