Lagărul de concentrare din Bălți

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
  • Tonul este nepotrivit pentru o enciclopedie. Marcat din octombrie 2023.
  • Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din octombrie 2023.

 Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.
Troiţa înălțată pe locul unde au fost găsite osemintele deținuților

Lagărul de concentrare nr. 33 din Bălți a fost unul dintre cele mai mari lagăre ale armatei sovietice și a funcționat între 16 iunie și 10 octombrie 1944.[1] Spațiul care avea să devină mai apoi închisoarea, loc unde s-au scris file negre de istorie, a fost amenajat la marginea orașului Bălți, într-o zonă mlăștinoasă din lunca râului Răut. Acest lagăr a fost martor la evenimente tragice și suferințe umane în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Istoria

Lagărul de concentrare nr. 33 din Bălți, unul dintre cele mai mari ale armatei sovietice, a funcționat între 16 iunie și 10 octombrie 1944, fiind stabilit la marginea orașului Bălți într-o zonă mlăștinoasă de-a lungul râului Răut. În acest loc, victimele lagărului prizonierilor de război din perioada celui de-al Doilea Război Mondial au fost comemorate într-o ceremonie cu participarea autorităților locale, invitați din România și comunitatea locală, care au adus un omagiu victimelor regimului NKVD.

Episcopul Antonie al Mitropoliei Basarabiei a subliniat importanța acestei părți tragice a istoriei, care include deportări, foamete și colectivizare, cauzând suferință acestui pământ. Vera Albu, fiica unui prizonier, își amintește ororile povestite de tatăl ei despre lagărul de concentrare, inclusiv mărturisiri despre consumul de cenușă umană pentru a opri scurgerile de sânge. Consilierul municipal Sergiu Burlacu a subliniat necesitatea aducerii adevărului la lumină și condamnarea tiraniilor lui Hitler și Stalin care au distrus neamuri și familii.

Lagărul de concentrare nr. 33 din Bălți a găzduit peste 50 de mii de închiși,[1] dintre care aproximativ 10 mii au pierit în condiții inumane. Societatea civilă, cu sprijinul autorităților locale, intenționează să ridice un monument în memoria acestor victime ale regimului stalinist.[2] Rudele victimelor care au participat la slujba de comemorare au împărtășit povești cutremurătoare, iar istoricii susțin că cei mai mulți prizonieri erau ostași români. Astfel, se dorește să se aducă o omagiere adecvată celor uciși în acest lagăr din Bălți.

Note

  1. ^ a b Victimele "Lagărului prizonierilor de război" din perioada Celui de-al Doilea Război Mondial au fost comemorate la Bălți, TVR Moldova, 9 mai 2022
  2. ^ „Regimul stalinist”. edragoslav.trei.ro. Accesat în . 
v  d  m
Anticomunismul în Basarabia și Bucovina de Nord (1917-1991)
Entități politice
Basarabia‎ • Bucovina • Regiunea Cernăuți • Bugeac • Republica Democrată MoldoveneascăRSS Basarabeană • RASS Moldovenească • RSS Moldovenească
Evenimente
Organizații antisovietice
Prizonieri și disidenți
Victor Andreev • Alexandru Baltagă • Vladimir Bivol • Filimon BodiuOlimpiada BodiuGheorghe Briceag • Constantin Condrat • Dumitru Crihan • Ion Codreanu • Alexandru DucaGheorghe GhimpuValeriu Graur • Tudor Goncearencu • Pan HalippaIon Istrati • Nicole Istrati • Eufrosinia Kersnovskaya • Mihai Moraru • Mihai Moroșanu • Ilie MotrescuVasile OdobescuIon PelivanVadim Pirogan • Andrei Sănduță • Isidor SârbuAndrei StoicaAlexandru ȘoltoianuPetre Ștefănucă • Ilarion Tăutu • Alexandru Usatiuc-BulgărIon Vasilenco • Vasile Vâlcu • Victor Zâmbrea
Disidenți pasivi
Loghin Alexeev • Nicolae Anestiade • Vsevolod Anghel • Cemârtan • Corlăteanu • Ion Druță • Iordache Ionescu • Serafim SakaNicolae Testemițanu • Vasile Vasilache • Grigore VieruAlexandru Cosmescu
Persecutori
Altele
Cenaclul MateeviciLiteratura și ArtaGlasul națiuniiDeșteptareaFrontul Popular din MoldovaMarea Adunare NaționalăMonumentul lui Ștefan cel Mare din ChișinăuMonumentul Victimelor Comunismului • Muzeul Victimelor Comunismului • Muzeul Memoriei Neamului
Anii 1988-1991, persoane
Diaspora politică
Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova