Fază (termodinamică)

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră.
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare.

În termodinamică și aplicațiile ei se numește fază o componentă omogenă din punct de vedere fizic și chimic a unui sistem eterogen ^[1]. Un sistem omogen este compus dintr-o singură fază. Uneori se face precizarea că fazele sunt în contact direct între ele în cadrul sistemului, aflat în echilibru termodinamic ^[2].

Adesea se confundă noțiunea de „fază” cu cea de „stare de agregare”, mai veche și mai imprecisă. O stare de agregare este o formă a materiei caracterizată prin anumite proprietăți fizice macroscopice. De exemplu, un sistem compus din apă și gheață constă din două faze, în două stări de agregare diferite (una lichidă și cealaltă solidă); un sistem compus din apă și ulei constă și el din două faze, dar ambele în aceeași stare de agregare (lichidă), sistemul fiind un lichid multifazic.

Se confundă de asemenea noțiunea de tranziție de fază cu cea de „schimbare a stării de agregare”. În tranziții de fază cum sunt evaporarea și condensarea sau topirea și solidificarea proprietățile sistemului variază discontinuu, fenomenul manifestându-se macroscopic ca schimbare a stării de agregare. Dar în tranziția de fază în care un material feromagnetic încălzit deasupra punctului Curie devine paramagnetic, proprietățile macroscopice variază în mod continuu, fără schimbarea stării de agregare. În acest caz se vorbește despre o „tranziție de fază de specia a doua” ^[2].

Note

^ Greiner, Neise și Stöcker.
^ ^a ^b Landau și Lifshitz.

Bibliografie

ro D. Geană, Termodinamică chimică. Teoria echilibrului între faze și chimic, Editura Politehnica Press, 2003
ro M. Crisan, Al. Anghel, Tranziții de fază și fenomene critice, Editura Dacia, 1983
en W. Greiner, L. Neise și H. Stöcker: Thermodynamics and Statistical Mechanics, Springer, 1997, ISBN 0-387-94299-8, ISBN 3-540-94299-8, Ebook Arhivat în 21 octombrie 2010, la Wayback Machine..
en L.D. Landau și E.M. Lifshitz: Statistical Physics, Pergamon Press, 1980, ISBN 0-08-023039-3, ISBN 0-08-023038-5
ro V. Kirillin, V. Sîcev, A. Șeindlin, Termodinamica, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, (traducere din limba rusă), op. cit, p. 142-166

Vezi și

v • d • m Fizică statistică

Termodinamică	Calorimetrie • Capacitate termică • Căldură latentă • Ciclu termodinamic • Ciclul Carnot • Ciclul Clausius-Rankine • Coeficient de transformare adiabatică • Constanta universală a gazului ideal • Echilibru termodinamic • Energie internă • Energie liberă • Entalpie • Entalpie liberă • Entropia radiației electromagnetice • Entropia termodinamică (după Carathéodory) • Entropie • Entropie termodinamică • Evaporare • Fază (termodinamică) • Fierbere • Formula lui Planck • Fracție molară • Gaz ideal • Gaz perfect • Gaz real • Legea Boyle-Mariotte • Legea Dulong-Petit • Legea lui Avogadro • Legea lui Dalton • Legea lui Henry • Legea lui Raoult • Legile de deplasare ale lui Wien • Legile lui Kirchhoff (radiație) • Lema lui Carathéodory (termodinamică) • Mărimi molare de exces • Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) • Perpetuum mobile • Potențial chimic • Potențial termodinamic • Presiune de vapori • Principiile termodinamicii • Principiul al doilea al termodinamicii • Principiul al doilea al termodinamicii: Planck versus Carathéodory • Principiul al treilea al termodinamicii • Principiul întâi al termodinamicii • Principiul zero al termodinamicii • Proces adiabatic • Punct de fierbere • Punct de topire • Radiație termică • Relația lui Mayer • Rezonatorul lui Planck • Sistem termodinamic • Temperatură • Termochimie • Termodinamică • Transformare Legendre • Transformare termodinamică • Termodinamică chimică •

Mecanică statistică	Entropie statistică • Fază (mecanică statistică) • Grad de libertate • Mecanică statistică • Operator statistic

Teorie cinetică	Agitație termică • Constanta Boltzmann • Demonul lui Maxwell • Numărul lui Avogadro • Teoria cinetică a gazelor • Teoria haosului