Comitatul Fejér
| Comitatul Fejér | |||
| — comitat al Regatului Ungariei — | |||
| |||
| Coordonate: 47°11′00″N 18°25′00″E ({{PAGENAME}}) / 47.18333333°N 18.41666667°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Regatul Ungariei | ||
| Fost stat[*] | Regatul Ungariei | ||
| Atestare | secolul al XI-lea  | ||
| Dispariție | | ||
| Reședință | Székesfehérvár | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 4,129 km² | ||
| Populație (1910) | |||
| - Total | 214,045 locuitori | ||
| - Densitate | 51,8 loc./km² | ||
| Naționalități | • maghiari - 183.468 (85,71%) • germani - 23.727 (11,08%) • slovaci - 4.278 (1,99%) | ||
| În prezent în | Ungaria | ||
| Prezență online | |||
 | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Comitatul Fejér, cunoscut și ca Varmeghia Fejér (în maghiară Fejér vármegye, în germană Komitat Weißenburg, în latină Comitatus Albensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare din secolul XI și până în 1950. În prezent, majoritatea teritoriului fostului comitat face parte din județul Fejér (aflat în centrul Ungariei). Capitala comitatului a fost orașul Székesfehérvár (în germană Stuhlweißenburg).
Geografie
Comitatul Fejér se învecina la vest cu Comitatul Veszprém, la nord cu Comitatul Komárom, la est cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun și la sud cu Comitatul Tolna. El se întindea la sud-vest de capitala Budapesta, în jurul orașului Székesfehérvár. Fluviul Dunărea forma o mare parte din limita sa estică. Suprafața comitatului în 1910 era de 4.129 km², incluzând suprafețele de apă. În 1948, suprafața sa ajunsese la 3.989 km².
Istorie
Comitatul Fejér este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. Granițele comitatului au fost rectificate de-a lungul vremii.
Regiunea Solt, aflată la est de Dunăre, care făcuse parte inițial din comitatul Fejér, a trecut la Comitatul Pest-Pilis-Solt în secolul al XVII-lea.
În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, regiunea de la sud-est de Lacul Balaton (din jurul orașului Enying), care făcuse parte din comitatul Veszprém, a trecut la Comitatul Fejér. Orașul Érd și împrejurimile sale au trecut la județul Pest. Astfel, comitatul Fejér a fost desființat și majoritatea teritoriului său a format județul Fejér din cadrul noului stat Ungaria.
Demografie
În 1891, populația comitatului era de 222.445 locuitori, dintre care:
- Maghiari -- 190.660 (85,71%)
- Germani -- 26.077 (11,72%)
- Slovaci -- 2.924 (1,31%)
- Sârbi -- 2.103 (0,94%)
În 1910, populația comitatului era de 214.045 locuitori, dintre care:
- Maghiari -- 183.468 (85,71%)
- Germani -- 23.727 (11,08%)
- Slovaci -- 4.278 (1,99%)
- Sârbi -- 592 (0,27%)
Subdiviziuni
La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Fejér erau următoarele:
| Districte (járás) | |
|---|---|
| District | Capitală |
| Adony | Adony |
| Mór | Mór |
| Sárbogárd | Sárbogárd |
| Székesfehérvár | Székesfehérvár |
| Vál | Vál |
| Comitate urbane (törvényhatósági jogú város) | |
| Székesfehérvár | |
| |||||||||
