Castelul Bánffy de la Bonțida

Castelul Bánffy de la Bonțida (în maghiară Bonchidai Bánffy-kastély), care a fost cunoscut ca Versailles-ul Transilvaniei, este un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonțida, județul Cluj. Nucleul complexului de edificii este renascentist, extinderile și modificările ulterioare au fost făcute în secolul al XVIII-lea în stil baroc, iar în secolul al XIX-lea în stil neoclasicist și stil romantic (galeria neogotică de la 1855).

Istoric

Domeniul de la Bonțida a intrat în posesia familiei Bánffy de Losonc în anul 1387, când regele Sigismund de Luxemburg l-a donat lui Dionisie, fiul lui Toma Losonci. Înaintea realizării ansamblului actual, pe acest loc a existat o reședință nobiliară (conac) construit în secolele XV-XVI, această clădire fiind atestată documentar după 1640.

Dionisie Bánffy al II-lea (1638-1674), comite de Dăbâca și Cluj, cumnat și consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I, a fost cel care a inițiat construcția ansamblului actual, între anii 1668-1674. Conacul inițial cu plan în formă de "L" a fost fortificat cu ziduri de incintă dispuse în formă dreptunghiulară, turnuri circulare în cele 4 colțuri și un turn de poartă înalt la intrare. După decapitarea lui Dionisie, lucrările au fost continuate de moștenitorul lui, viitorul guvernator Gheorghe al III-lea. Ansamblul renascentist se cunoaște dintr-un inventar întocmit în anul 1736, care descrie clădirile de dinaintea modificărilor baroce.

Între 1704 și 1711, castelul renascentist a fost avariat în războiul de independență condusă de Francisc Rákóczi al II-lea, necesitând reconstrucții și reparații în mai multe locuri.

În 1735 domeniul a fost moștenit de Dionisie Bánffy al IV-lea, care avea în acel moment 12 ani. După un timp petrecut la Curtea de la Viena, acesta s-a întors în Transilvania în anul 1747 ca Mare Comis al împărătesei Maria Tereza, după care a inițiat reconstrucția castelului în stil baroc între anii 1747-1751. În primă fază s-a construit curtea de onoare din fața clădirii porții, inspirându-se din arhitectura barocă vieneză. Curtea de onoare cu plan în formă de "U" era alcătuită din: manejul, grajdul, remiza și locuințele servitorilor. Galeria de statui care decora acest corp al ansamblului a fost realizată de sculptorul Johann Nachtigall, care a transpus "Metamorfozele" lui Ovidiu în grandioase statui de piatră. Tot Dionisie a fost cel care a inițiat modificarea clădirii principale de acum. În această perioadă va fi creat și parcul care înconjura castelul (proiectat de Johann Christian Erass), în spiritul barocului francez, caracterizat prin forme clare, geometrice, stricte, cu alei, lac, statui și fântâni arteziene^[2].

Aripa de nord a reședinței (clădirea principală) a fost terminată de fiul lui Dionisie, Gheorghe al V-lea, atestată de o inscripție deasupra balconului intrării dinspre curte, unde apare anul 1784.

Următorul descendent Bánffy, József Bánffy, va demola în 1820 turnul de poartă, din materialul rezultat fiind ridicată o moară de apă, pusă la dispoziția sătenilor. Prin aceste modificări s-a realizat aspectul actual al clădirii Miklós, iar clădrile de pa latura de vest și est ale ansamblului au primit o refațadizare în stil neoclasicist. Tot la dispoziția lui József Bánffy, în 1855 arhitectul Anton Kagerbauer a modificat fațada vestică a ansamblului (fiind afectate clădirea principală și clădirea bucătăriei) în stil romantic, neogotic, în conformitate cu parcul remodelat la dispoziția aceluiași proprietar, prin redefinirea formelor sobre baroce cu altele mai libere, romantice, specific englezești.

În 1858 József Bánffy a vândut castelul baronului Miklós Bánffy, comite a comitatului Alba de Jos, bunicul scriitorului și politicianului Miklós Bánffy, ultimul proprietar al castelului înainte de naționalizare. În 1935-1937 acesta a restaurat fațada vestică și turnul nord-vestic.

În timpul celui de-al doilea război mondial, castelul a fost folosit ca spital militar. În anul 1944 imobilul a fost serios afectat, când trupele germane aflate în retragere, au atacat, jefuit și incendiat întreg ansamblul. A fost distrus întreg mobilierul, bine-cunoscuta galerie de portrete și biblioteca. Contele Nicolae (Miklós) Bánffy, proprietarul castelului la acel moment, inițiase o negociere a Ungariei cu România pentru ca ambele state să schimbe tabăra și să întoarcă armele împotriva Germaniei, devastarea castelului se presupune a fi o acțiune de vendetă a guvernului german la adresa baronului.

Perioada comunistă

Într-o latură încă funcțională a castelului a fost instalată în anii 1950 Cooperativa Agricolă de Producție ("C.A.P.") Bonțida. Naționalizarea și lipsa oricărei întrețineri a clădirilor și parcului au dus la degradarea gravă a castelului. Sătenii au folosit cărămizile castelului drept material de construcție. Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a reușit să salveze statuile din parcul odinioară baroc, depozitându-le în cadrul instituției (secția donații, str. I. C. Brătianu), unde se pot gasi si astazi.

În perioada anilor '60 Direcția Monumentelor Istorice a încercat reabilitarea castelului, dar din lipsă de fonduri nu a putut efectua nici o acțiune concretă în acest sens. Castelul a fost folosit mai departe ca depozit de materiale de construcții, iar parcul s-a transformat treptat în pășune, copacii devenind lemn de foc. În 1963, castelul a fost folosit ca decor în realizarea filmului Pădurea spânzuraților, în regia lui Liviu Ciulei. Filmul a cuprins o scenă scurtă cu un foc, pentru care scenografii au incendiat una dintre clădiri, cauzând pagube masive.^[3]

Perioada postcomunistă

După căderea regimului comunist, din cauza stării de degradare în care se afla, în anul 1999 World Monuments Watch a inclus castelul pe Lista celor 100 Cele Mai Periclitate Situri din Lume, la propunerea Fundației Transilvania Trust.^[4] Începerea lucrărilor de reabilitare a fost posibilă datorită acordului semnat în 1999 de către Ministerul Culturii și Ministerul Patrimoniului Cultural din Ungaria. Ministerul Culturii a sprijinit și reabilitarea parțială a șarpantei clădirii principale.^[5] În 2001 debutează Programul de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului Construit sub egida Fundației, în cadrul căruia se restaurează clădirea bucătăriei, fundația asigurând paza și administrarea imobilului, precum și atragerea unor fonduri pentru restaurare, iar în 2005 se inaugurează Centrul de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului Construit, care funcționează în clădirea Miklós. Pentru activitatea desfășurată la castel, în 2008 Centrul a fost premiat cu Marele Premiu Europa Nostra a Uniunii Europene^[6].

În 2007 Principesa Margareta a României și-a asumat rolul de Patron Spiritual al Centrului de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului construit la Bonțida.

În anul 2008, contesa Bánffy Katalin, fiica lui Bánffy Miklós, proprietara actuală a castelului, care trăiește în Maroc, a încheiat un contract concesional pe 49 ani cu Fundația Transylvania Trust, conform căruia Fundația va reabilita castelul și va înființa un centru cultural și de specializare.^[7]

Imagini din exterior

• 
  La pescuit, în parcul castelului (cca. 1890)
• 
  Intrarea principală în incinta castelului Bánffy (1940-1944). ^[8]
• 
  Castelul Bánffy de la Bonțida de Cserna Karoly în "Monarhia austro-ungară în cuvinte şi imagini" (1902), vol 23
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Imagini din interior (clădire anexă)

Note

Bibliografie

• András Kovács, Castelul din Bonțida. Etape de construcție în stilul Renașterii, în: Ars Transsilvaniae V (1995), pag. 123-146.
• Repertoriul arheologic al județului Cluj, Cluj-Napoca, 1992.
• Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2008). Castles & Fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Csilla Hegedüs, David Baxter, Furu Árpád (editori), A bonchidai Bánffy-kastély. Múlt, jelen, jövő. Castelul Bánffy din Bonțida. Trecut, prezent, viitor. The Bánffy Castle of Bonțida. Past, Present, Future, Cluj-Napoca, 2012.

Vezi și

• Palatul Bánffy
• Castelul Bánffy din Borșa
• Castelul Bánffy de la Răscruci
• Castele în județul Cluj

Legături externe

• Castelul Bánffy de la Bonțida, descrierea Repertoriului Arheologic Național Arhivat în 5 iulie 2009, la Wayback Machine.
• Descrierea operațiunilor arheologice efectuate la castel
• Planul castelului
• Revitalizarea castelului Bánffy, Bonțida, România Arhivat în 9 septembrie 2010, la Wayback Machine.
• de Descriere castelului Arhivat în 3 februarie 2009, la Wayback Machine.
• en Site-ul organizației "Transilvania Trust"
• hu Imagini 02
• hu Imagini 03 Arhivat în 12 octombrie 2007, la Wayback Machine.
• en „Banffy Castle, True Romania” (în engleză). 8. Accesat în 27 iun. 2010.  Verificați datele pentru: |access-date=, |date= (ajutor)
• Cum a ajuns un castel ruinat să atragă zeci de mii de turiști Arhivat în 4 septembrie 2013, la Wayback Machine., 3 septembrie 2013, Claudiu Padurean, România liberă

v • d • m Palate și castele din România Țara Românească Cotroceni • Peleș • Pelișor • Foișor • Crețulescu • Palatul Regal • Palatul Patriarhiei • Parlament • Victoria • Potlogi • Mogoșoaia • Palatul Snagov • Iulia Hasdeu • Poienari • Elisabeta • CEC • Cantacuzino (București) • Cantacuzino (Bușteni) • Cantacuzino (Florești) Moldova Palatul Culturii din Iași • Palatul Braunstein • Palatul Calimachi • Palatul Cantacuzino-Pașcanu • Palatul Cuza • Palatul Mitropolitan • Palatul Neuschotz • Palatul Roznovanu • Palatul Cuza Vodă • Palatul Grigore Sturdza • Palatul Mihai Sturza • Castelul Sturdza de la Miclăușeni • Palatul Ghika din Comănești • Palatul Navigației • Palatul Administrativ din Suceava Transilvania și Banat Palatul Principilor din Alba Iulia • Biblioteca Batthyaneum • Castelul din Blaj • Palatul Cultural din Blaj • Castelul Zichy din Diosig • Conacul Zichy din Lugașu de Jos • Conacul Bartsch din Sălard • Castelul Bánffy de la Bonțida • Conacul Dujardin din Coasta • Conacul Kornis din Mănăstireni • Castelul Bethlen din Criș • Castelul Bran • Castelul Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus • Castelul Haller din Ogra • Castelul Kemény din Brâncovenești • Brukenthal • Castelul Tobias din Boarta • Castelul Brukenthal din Micăsasa • Conacul Laszay din Gârbău • Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos • Castelul Beldy Pál din Budila • Castelul Mikes din Budila • Conacul Ugron din Cristuru Secuiesc • Castelul Sükösd-Bethlen • Palatul Bánffy din Cluj • Dicasterial • Castelul Apafi din Dumbrăveni • Cetatea Făgărașului • Castelul Hunedoarei • Castelul Kornis-Rákóczi-Bethlen • Castelul Lázár • Magna Curia • Palatul Baroc din Oradea • Palatul Episcopiei Ortodoxe din Oradea • Castelul Bánffy din Răscruci • Conacul Schilling de la Corneni • Cetatea Sighișoara • Castelul Teleki din Gornești • Castelul Teleki din Dumbrăvioara • Conacul Teleki din Glodeni • Conacul Zichy din Voivodeni • Castelul Degenfeld din Cuci • Conacul Pataki din Deaj • Castelul Bánffy din Gheja • Castelul de vânătoare din Lăpușna • Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea • Conacul Keresztes-Eperjesi din Mica • Castelul Pekri din Ozd • Castelul Horváth-Petrichevich din Păsăreni • Castelul Máriaffy din Sângeorgiu de Mureș • Castelul Bethlen din Bahnea • Castelul Rhédei-Rothenthal din Seuca • Castelul Dániel din Gănești • Castelul Pekri din Târnăveni • Conacul Béldi din Târnăveni • Curia Dósa-Barátosi din Trei Sate • Palatul Culturii din Târgu Mureș • Conacul Szilvássy din Târnăveni • Castelul Huniade din Timișoara • Castelul Ugron din Zau de Câmpie • Palatul Princiar din Turda • Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure • Castelul Kornis-Rakoczy-Bethlen din Iernut • Castelul Bethlen din Dragu • Castelul Béldy din Jibou • Castelul Csáky din Almașu • Castelul Haller din Gârbou • Conacul Hatfaludy din Hida • Conacul Sebes din Panic • Conacul Zsombory din Zimbor • Castelul Báthory din Șimleu Silvaniei • Castelul de vânătoare Zichy • Castelul Bethlen din Arcalia • Castelul Bethlen Pal din Beclean • Castelul Bethlen din Beclean • Castelul Wessélenyi din Chiochiș • Castelul Teleki din Comlod • Castelul Károly din Dobric • Castelul Haller din Matei • Castelul Teleki din Posmuș • Castelul Lázár Imre din Sărata • Castelul Kemény din Șieu • Castelul Banffy din Urmeniș • Castelul Apafi din Coștiui • Castelul Blomberg • Palatul Cultural din Sighetu Marmației • Castelul Brukenthal din Avrig • Palatul Brukenthal din Sibiu • Castelul Turnu Roșu din Boița • Castelul Martinuzzi • Castelul Mikes din Cisteiu de Mureș • Castelul Bánffy din Sâncrai • Ansamblul castelului Bethlen din Sânmiclăuș • Ansamblul conacului Teleky din Țelna • Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă • Castelul Wesselényi din Obreja • Castelul Teleky din Uioara de Sus • Castelul Eszterhazy • Castelul Bela Fay din Simeria • Bastionul Roșu din Ilia • Castelul contelui Nopcsa din Săcel • Castelul Nopcsa din Zam • Castelul Nopcsa din Arad • Castelul contelui Veress • Castelul Gyulay Ferencz • Castelul Kendeffy • Castelul Nalatzi-Fay din Nălațvad • Castelul Pogány din Păclișa • Conacul Klobosiski din Gurasada • Castelul Salbek din Petriș • Castelul Konopi din Odvoș • Castelul Csernovics din Macea • Castelul Dietrich-Sukowsky din Pâncota • Castelul Purgly din Șofronea • Castelul regal de la Săvârșin • Castelul Teleki din Căpâlnaș • Castelul Nakó • Castelul Rákóczi-Bornemissza

v • d • m Obiective turistice în județul Cluj Localități Orașe Cluj-Napoca · Câmpia Turzii · Dej · Gherla · Huedin · Turda Stațiuni Băișoara · Băile Someșeni · Băile Băița · Băile Cojocna · Băile Ocna Dejului · Băile Turda · Băișoara · Beliș · Stațiunea Fântânele Obiective naturale Cheile Turzii  · Cheile Turului  · Cheile Borzești  · Cheile Someșului Cald  · Fânațele Clujului  • Fânațele Suatu I și II  · Lacul Floroiu  · Lacul Tarnița · Lacul Fântânele  · Lacurile Geaca  · Molhașul Mare de la Izbuc  • Muntele Băișorii  · Muntele Gilău  · Masivul Vlădeasa  · Munții Trascăului  · Pădurea Ciuașului  • Pârâul Dumbrava  • Fânațele Clujului · Rezervația Padiș  · Rezervația Lacul Știucii  · Rezervația ornitologică Valea Legiilor  · Salina Turda  · Valea Drăganului Construcții Vestigii istorice Așezarea celtică de la Apahida · Castrul roman Samum de la Cășeiu · Castrul roman Potaissa de la Turda · Castrul roman de la Gilău · Biserici de lemn din Cluj Castele și conace Castelul Bánffy de la Bonțida · Castelul Bánffy din Borșa · Castelul Bocskai din Aghireșu · Castelul de la Gilău · Castelul Wass-Banffy de la Gilău · Castelul Haller din Coplean · Castelul Mikes din Săvădisla · Castelul Kemény-Bánffy din Luncani · Castelul Kornis din Mănăstirea · Castelul Teleki din Luna de Jos Palate Palatul Princiar din Turda · Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj-Napoca · Palatul Babos din Cluj-Napoca · Palatul Bánffy din Cluj-Napoca · Palatul Berde din Cluj-Napoca · Palatul de Finanțe · Palatul de Justiție · Palatul Elian · Palatul Josika · Palatul Poștei · Palatul Prefecturii · Palatul Reduta · Palatul Regionalei Căilor Ferate · Palatul Rhédey · Palatul Széki · Palatul Telefoanelor · Palatul Teleki · Palatul Toldalagi-Korda · Palatul Urania · Palatul Wass Cetăți Cetatea Bologa · Cetatea Dăbâca · Cetatea Fetei de la Florești · Cetatea Liteni · Cetatea Gherla · Cetățuia din Cluj-Napoca Lăcașe de cult Biserica Ortodoxă din Feleacu · Biserica Reformată din Dej · Biserica Reformată din Huedin · Biserica Reformată din Luncani · Biserica Reformată din Turda Veche · Biserica Romano-Catolică din Turda · Mănăstirea Nicula Muzee Muzeul Satului din Cluj-Napoca · Conacul și muzeul Octavian Goga din Ciucea