Beftia

Beftia
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Situl la Fughiu
Situl la Fughiu
Harta locului unde se află Beftia Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Beftia Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Bihor
 România
Cel mai apropiat orașOradea
Coordonate46°58′30″N 22°01′41″E () / 46.97500°N 22.02806°E[1]
Suprafață1.748 ha
BioregiuneContinentală și panonică
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSCI0008
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Beftia este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea nord-vestică a Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor[2].

Localizare

Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Bihor, pe teritoriile administrative ale comunelor Hidișelu de Sus, Oșorhei și Sînmartin, în imediata apropiere de drumul național DN76, care leagă municipiul Oradea de Beiuș.

Înființare

Arealul Beftia a fost declarat sit de importanță comunitară[3] (desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate) prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4]. Acesta se întinde pe o suprafață de 1.748 hectare în nord-estul Depresiunii Panonice[5].

Situl constituie o zonă naturală încadrată în bioregiunea continentală și panonică din bazinul râurilor Hidișel, Peța și Hidișel, Holod (păduri de foioase, terenuri arabile cultivate și pășuni), ce adăpostește, conservă și protejază o gamă variată de floră și faună rară.

Aria naturală include peștera Avenul de la Beftia aflată în versantul sud-vestic al Dealului Șomleu (subunitate geomorfologică a Munților Pădurea Craiului (Apuseni), ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor). Situl adăpostește o importantă colonie de lilieci[6].

Biodiversitate

La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7], altele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel:.

Mamifere: liliacul cu urechi de șoarece (Myotis blythii)[8], liliacul de apă (Myotis daubentonii) și liliacul comun (Myotis myotis)[9];

Reptile și amfibieni: șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima); gușter (Lacerta viridis), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), vipră (Vipera berus), năpârcă (Anguis fragilis), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[10], tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[11], broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Rana ridibunda), brotacul verde de copac (Hyla arborea), broasca râioasă brună (Bufo bufo);

Nevertebrate: melcul cerenat bănățean (Chilostoma banaticum) și un cărăbuș din specia Carabus hampei[12]

Specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) semnalate în sit: stejar pufos (Quercus pubescens), carpen (Carpinus betulus), ghimpe (Ruscus aculeatus), cicoare (Centaurea cyanus), margaretă (Leucanthemum vulgare), sunătoare (Hypericum perforatum), frigare (Geranium palustre), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), lumânărică (Verbascum densiflorum), gălbenuș (Crepis capillaris), cruciuliță (Senecio vulgaris), untul vacii (Orchis morio), ploșnițoasă (Orchis coriophora), buruiana de junghiuri (Cephalanthera longifolia), mlăștiniță (cu specii de Epipactis atrorubens și Epipactis helleborine), stupiniță (Platanthera bifolia), cornaci (Trapa natans) și ștevie de baltă (Rumex aquaticus)[13].

Căi de acces

Monumente și atracții turistice

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, stațiuni balneo-climaterice, zone de agrement, arii naturale protejate); astfel:

Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Băile Felix

Legături externe

  • Agenția pentru Protecția Mediului - Situri Natura 2000 în județul Bihor Arhivat în , la Wayback Machine., apm-bihor.ro

Reportaj

  • Conservarea biodiversității Informare și consultare publică pentru siturile din Bihor, crisana.ro (Autor: G. Georgescu).

Note

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Beftia; accesat la 27 ianuarie 2014
  2. ^ Eunis.eea.europa.eu - Harta sitului Natura 2000 - Beftia; accesat la 27 ianuarie 2014
  3. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Beftia - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.); accesat la 27 ianuarie 2014
  4. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 27 ianuarie 2014
  5. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Beftia - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 27 ianuarie 2014
  6. ^ Speologie.org - Avenul de la Beftia Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 27 ianuarie 2014
  7. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 27 ianuarie 2014
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis blythii; accesat la 27 ianuarie 2014
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis; accesat la 27 ianuarie 2014
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 27 ianuarie 2014
  11. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 27 ianuarie 2014
  12. ^ Eunis.eea.europa.eu - Beftia - Sit de importanță comunitară; accesat la 27 ianuarie 2014
  13. ^ Info Natura 2000 - Beftia (sit de importanță comunitară)[nefuncțională]; accesat la 3 august 2015

Vezi și


v  d  m
Situri Natura 2000 în România
SCI - Directiva Habitate
Habitat montan - Brânduşă de toamnă (Crocus banaticus) în situl Natura 2000 - Piatra Mare

Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Bârsău - Șomcuta  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de la Bogdana  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Bârsei  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile de la Mănărade  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Râul Nera între Bozovici și Moceriș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul între Rona și Țicău  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zarandul de Est • Zona marină de la Capul Tuzla

SPA - Directiva Păsări.
Călifar roșu (Tadorna ferruginea)
Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești
Proiect Arii protejate Lista siturilor Natura 2000 din România Convenția Ramsar